Tuesday, January 9, 2018

Scufundari de mare adancime in Pleiade , roiuri si nebuloase din taramul marelui vanator Orion

Pentru aceasta saptamana aveam numai prognoze meteo 100%  pesismiste , atat pe ''clearoutside'' cat si pe ''accuweather''.
Cand colo , Luni 8 Ianuarie , de cum s-a inserat si pana la miezul noptii - cand am intrat in casa deoarece nu mai puteam de frig , a fost senin.
Ma rog , nu ‘’ senin oglinda ‘’   : umezeala a fost prezenta atat la nivelul solului cat si in atmosfera , imaginea tremura mereu si astrii se vedeau ca printr-un geam ud.
Dar s-a vazut cerul sideral  si asta a fost foarte bine.
Ca de cerul celalalt , napadit de gretosii nori cenusii si sterili , nascuti mai degraba din poluare , m-am saturat.

In poza de mai jos vedem la stanga oglinda de 200mm diametru si focal de 1232mm a telescopului Dobson cu care am facut observatiile de mai jos.


Am inceput in Pleiade , povestea cu asa-zisa stea carbon din acest roi - descrisa in postarea din 3 Decembrie '17 , nu-mi dadea pace.
Sunt convins ca am dezlegat urmatorul ''mister'' : steaua oranj pe care am raportat-o  poate fi vazuta  in orice seara senina si face parte dintr-o  pereche de stele cu aspect de  stea dubla  avand codul  ADS 2755 , aflata la 40% din distanta de la Alcyone spre Celaeno.
Si la grosismente mici se vede culoarea oranj a stelei dar aceasta iese mult mai bine in evidenta la grosismente mari.
La 205x / Radian 6mm , culoarea oranj a fost aseara  bine vizibila.
(Dar nu este o asa-numita ''stea carbon'' , nu este de clasa spectrala K si nici M...)



Am rezolvat la 137x /Revelation Plossl 9mm , steaua dubla din Pleiade cu indice Sigma 450 cu parametrii 7.3mv/9.3mv/6.1''.
Sigma 450 este prima stea  in lantul de stele   care porneste   dinspre Alcyone  spre Sud.
Si Taygeta aflata la Nordul roiului  , este o stea dubla cu separatie de 71'' ,foarte usor de rezolvat.
Am reobservat steaua oranj HIP 17759 care are indice de culoare 1.7 si se gaseste la granita estica a Pleiadelor.
Am reobservat alte cateva ( cinci , sase ,poate chiar mai multe ) stelute galbene si oranj din partea de Sud a Pleiadelor  despre care  Stellarium imi spune ca au indice de culoare de pana la 1.55... deci sunt binisor ''metisate'' !

In mitologia antica greaca , parintii celor ''sapte surori '' adica a Pleiadelor , sunt Atlas si Pleione.
Conform Stellarium ,ambele stele sunt de clasa spectrala B.
Dar la ocular , mie Atlas imi apare a fi de un alb stralucitor - ca sa zic asa ...''neon'' , in timp ce Pleione imi pare a avea o culoare alb fildes , un alb oarecum estompat - sa zicem...oarecum ''calcaros''.
Sunt curios daca aceste diferente le vedeti si voi sau sunt doar  impresii subiective strict personale ale lui moshu Mircea  :?:

Am cautat langa Zeta Tau nebuloasa Messier 1 si am ''calibrat'' focalizarea cu filtru UHC la 49x pe ea.
Apoi am revenit in Pleiade si am reobservat nebuloasele ''Merope'' NGC 1435 si ''Maia'' NGC 1432.
Aseara , la 49x , nebuloasa ''Maia'' mi s-a parut a fi mai luminoasa si mai extinsa decat nebuloasa ''Merope''.


Cu asa vreme proasta nu e cazul sa facem nazuri la ‘’meniul’’  acesta de iarna ,constand in principal din roiuri peste roiuri , cu cate o nebuloasa palida pe ici pe colo .
Mi-e dor insa de galaxii si ,avand in vedere ca ne indreptam spre Regatul Nebuloaselor din Virgo , e cazul sa incep sa-mi exersez  ''muschiul galactic'' .... nu-i asa ?

Am incercat sa observ galaxia fantoma a lui Messier adica M74 dar fara rezultat.
Scanarea zonei nu da rezultate la locul meu de observatii nici cand cerul este de calitate buna.
Aseara nu am vazut Messier 74 nici prin metoda pasajelelor ,lasand deci campul stelar sa defileze prin ocular ,dupa ce am orientat telescopul spre steaua oranj de langa Kullat Nunu /Eta Psc.



Am observat atunci Messier M77 din Cetus.
Stiind ca este o galaxie Seyfert  si ca se incadreaza in categoria galaxiilor cu nuclee galactice active, am folosit fara rezerve marirea de 137x / Revelation Plossl 9mm cu filtru UHC Optolong si marirea de 205x ,fara filtru.
La ambele mariri , Messier 77 se vedea ca un obicet cetos de forma usor ovala ,cu centrul foarte luminos si avand un nucleu cu aspect stelar.
Langa galaxie , se vede steaua HIP 12668 de 10.8mv.
Haloul galaxiei M77 ,asa cum apare in dobsonianul meu de 200mm , are un diametru egal cu jumatate din distanta dintre steaua HIP 12668 si nucleul galaxiei.
Haloul galactic al lui M77 scade abrupt in stralucire la indepartarea de nucleu si se pierde treptat in fundalul cerului nocturn.



La mica distanta de Messier 77 este situata galaxia NGC 1055 ,ambele facand parte din acelasi grup de galaxii legate gravitational.
Observarea galaxiei NGC 1055 nu a mai fost atat de lejera si rapida ca cea a lui M77.Ci dimpotriva !
Desi i-am aflat locatia in cateva minute , am petrecut cel putin o ora cu ochiul la ocular incercand sa vad , sau macar sa zaresc , galaxia NGC 1055.
Marirea de 137x s-a dovedit a fi prea mica din cauza stelelor invecinate care impiedicau observarea galaxiei prin  stralucirea lor.
Am folosit atunci grosismentul de 205x /Radian 6mm si am insistat cam o ora pana ce am ''vazut'' cu privirea periferica - dar cu certitudine - un obiect cetos ,relativ mare- comparabil cu M77 , situat cam la 40% din distanta dintre stelele ''a'' si ''e''.
Nota : am invatat la observarea stelelor duble dificile acea lectie de smerenie care ne cere sa avem rabdare in fata Naturii si sa asteptam acel moment binecuvantat cand binevoieste sa-si ridice valul si sa ne lase  sa aruncam o privire spre sale  lucrurile ascunse care sunt in acelasi timp si cele mai ravnite.

M-am indreptat apoi spre Orion unde am rezolvat la 205x Zeta Ori ,52 Ori si 32 Ori.
Prin filtru UHC am observat la 137x roiul Collinder 69 asociat cu nebuloasa din jurul stelei  Meissa /Lambda Ori .
Am incercat astfel sa vad  nebuloasa Sh 2-264 asociata cu roiul Collinder 69.
Ceea ce am vazut a fost o ceata circulara slaba in jurul stelei Lambda Ori , o alta pata cetoasa  , mai slaba si de diametru mai mic in jurul stelei Heka Fi 1 Ori dar in jurul stelei Fi 2 Ori nu se zarea nebulozitate si asta m-a pus pe ganduri.
Oare o fi fost chiar urme din nebuloasa Sh2-264 sau doar pacla ? De revenit !



In Trapezul lui Orion am vazut sase stele: A-B-C-D-E-F = SPLENDID !

Prin filtrul UHC am putut urmari bratul de nebulozitate care pornind de langa Trapezium strabate SPRE Sud , intr-un arc mare , pana la Iota Ori , la NGC 1980 - subliniat cu albastru mai jos.



Am reobservat Messier 78 si NGC 2071 la 137x cu filtru UHC.
Nebulozitatea asimetrica din M78 a fost bine vizibila iar cea din NGC 2071 , desi mult mai slab luminoasa, de asemenea.Evident ca toata imaginea era dominata de gri albastrui , nici pe departe nu este colorata precum apare in poze.



Am incheiat cu observarea roiului Collinder 84 descoperit ,probabil , in secolul XVII de catre harnicul Giovanni Batista Hodierna cu luneta sa Galilei de 20x si redescoperit in 1857 de catre Karl Bruhns.
Roiul este asociat cu nebuloasa Sh 2-252.
Roiul in sine este dominat de o stea de 8mv aflat in centrul sau ,este un roi deschis dispersat si cu diametru mare de 40' ,ceea ce ingreuneaza gasirea lui.
Am ''defilat'' glorios peste Collinder 84 de mai multe ori ,fara sa-i  recunosc ''sangele princiar'' pana ce mi-a venit ideia de a reduce grosismentul si , deci , de a mari campul vizual.
La 44x si in campul de 82 ' al ocularului Erfle 28mm al lui Erwin , Collinder 84 a iesit imediat in evidenta.



Nebuloasa Sh 2-252 se vede deja fara filtru la 44x si s-a vazut foarte clar la 49x prin filtrul UHC atasat ocularului Plossl 25mm.
Se crede ca exista o legatura intre nebuloasa Sh 2-252 si nebuloasa Sh 2-274 ''Jellyfish Nebula'' printr-un urias nor molecular. Deci cu asociatia stelara Gem OB1.

http://galaxymap.org/cat/view/sharpless/252

Dar deja am stat destul la copca cerului ,vanand cu rabdare frumusetile cerului.
Mi-era frig , era vremea sa ma retrag in iglu.

Venise acel moment peste care ,daca as fi trecut , miscarile ar fi devenit nesigure iar dragele mele oculare ar fi fost in pericol la ridicarea taberei.